Targu Jiu - Romania

Localizare

Municipiul Targu Jiu, cu o suprafata de 102 km² și o populatie de 98.267 locuitori, este situat la intersectia paralelei 45° latitudine nordica cu meridianul de 23° longitudine estica. Paralela de 45° latitudine nordica care trece prin municipiu, demonstreaza asezarea orasului Tg Jiu pe Glob, la egala departare de Ecuator si Polul Nord, in plina zona temperata. Orasul este asezat in zona geografica a Subcarpatilor Getici, in Depresiunea Targu Jiu - Campu Mare, una dintre cele mai intinse depresiuni subcarpatice intracolinare, intre Subcarpatii Gorjului la nord si Dealul Bran, la sud, la confluenta Amaradiei Pietroasei cu Jiul.
Se intinde pe o lungime de 13 km de la nord la sud si 10 km de la est la vest, pe ambele maluri ale Jiului.
Aflat intr-o pozitie centrala in cadrul Judetului Gorj, se invecineaza la nord cu comunele: Stanesti, Turcinesti si cu orasul Bumbesti-Jiu (Sadu); la est cu comunele: Balanesti si Scoarta; la sud cu comunele: Danesti si Dragutesti, iar la vest cu localitatile: Balesti si Lelesti.


Clima

Este temperat continentala de deal, cu 190 de zile fara inghet, cu precipitatii neuniform repartizate, cu vant dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului, variaza in limite largi ca urmare a diferentelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la Targu Jiu, in depresiune, de aproximativ 3° C pe muntii cu altitudini mijlocii si de 0° C sau sub 0° C pe muntii inalti.



Istorie

     Stema municipiului Targu Jiu este compusa dintr-un scut despicat in pal, avand urmatoarea infatisare:
In partea dreapta si in partea stanga se afla un camp de argint cu lei, afrontati, de culoare naturala, armati si cu limbile rosii, tinand fiecare o spada neagra. in centru, in camp albastru, este reprezentata Coloana infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroana murala, de argint, formata din sapte turnuri crenelate.
Leii sunt vechiul simbol al Olteniei, Valahia Mica, dupa cum o gasim in documentele medievale. Spada este simbolul vitejiei si al consecventei locuitorilor de pe aceste meleaguri. Coloana infinitului este emblematica pentru municipiul Targu Jiu, aceasta legandu-si numele de activitatea creatoare a lui Constantin Brancusi. Numarul turnurilor – sapte – atesta faptul ca asezarea este un centru urban, ridicat la rang de municipiu resedinta de judet.

     Municipiul Targu Jiu poarta numele raului Jiu, pe care il strabate si care in decursul timpului si-a mutat albia de la Delusorul Prejbei spre vest, formand trei terase ce constituie suprafata administrativa a localitatii. Vatra a unui sat dacic, inainte de cucerirea Daciei de catre romani, teritoriul sau era acoperit odinioara de mari suprafete cu paduri salbatice. El oferea astfel, un bun adapost locuitorilor aparandu-i impotriva navalirilor straine.
Se intersectau aici importante artere de circula tie care faceau legatura intre Dunare, Transilvania si Banat. in preajma sa stationau unitati militare romane, incartiruite in asezari fortificate. in timpul razboaielor de cucerire aDaciei, o parte din armata romana, conform marturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultura gorjean Alexandru stefulescu sustine intr-o lucrare a sa despre Targu Jiu, ca in vremea romanilor localitatea era un vicus, o statiune comerciala. Sapaturile efectuate pentru construirea liniei ferate Targu Jiu - Rovinari au scos la iveala in partea de sud-est a orasului un mozaic, tigla si caramizi romane, precum si ceramica asemanatoare celei descoperite in apropierea castrului roman de la Bumbesti-Jiu.
Orasul este mentionat pentru prima oara in anul 1406 sub numele de "Jiul", intr-o porunca data manastirii Tismana de catre voievodul Mircea cel Batran.
Tot in secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima data in documente avand calitatea de targ.
Cu timpul, in izvoarele istorice apar si mentiuni ce indica o cristalizare a vietii orasenesti. Orasul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipala, avand la conducerea treburilor orasenesti un jude si mai multi pargari. in secolele XVI-XVII, istoria orasului consemneaza unele lupte ale locuitorilor sai cu vecinii, pentru hotarnicirea proprietatii Targu Jiului. Starea economica infloritoare a unora dintre ei le permitea in timpul domniei lui Neagoe Basarab sa-si cumpere noi suprafete de pamanturi.

In secolul al XVII-lea Targu Jiu indeplineste functia de resedinta a Gorjului. El a adapostit adesea, in vremuri de restriste, pe unii domnitori ai tarii cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu. In anul 1631 orasul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab si cele ale lui Leon Voda Tomsa. in anul 1716, la Targu Jiu si Bengesti au fost infrante cetele trimise de catre Nicolae Mavrocordat impotriva boierilor ostili turcilor. impotriva acestui domnitor avea sa se lanseze, in 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni catre principele Eugeniu de Savoia in care se plangeau de faradelegile boierilor Baleanu si stirbei, partizani ai turcilor. La sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui urmator, orasul este supus jafurilor unor bande turcesti, pasvangii la 1800, carjalii si adalaii la 1814-1815.

In prima jumatate a secolului al XIX-lea orasul este martorul unor evenimente insemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la Bucuresti, Tudor Vladimirescu ajunge la Targu Jiu, unde gaseste elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va sustine cateva zile mai tarziu pe Campia Padesului.
In anul revolutionar 1848, locuitorii orasului, in prezenta reprezentantilor guvernului provizoriu demonstreaza impotriva Regulamentului Organic pe care il ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, in istoria bataliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, il constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - batranii, femeile, cercetasii si copiii Gorjului au oprit navala vrajmasa, aparandu-si cu vitejie caminurile".
Din randul populatiei gorjene s-a ridicat si tanara eroina Ecaterina Teodoroiu originara din Vadeni, azi cartier al orasului, care si-a dat viata pentru apararea pamantului stramosesc in timpul luptelor de la Marasesti din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum si a celorlalti eroi gorjeni in anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brancusi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.